Istoria la Peștera Bolii
Extras din pliantul de prezentare a Pesterii Bolii, autor Rizopol Ovidiu.
„De-a lungul timpului importante personalitati intrate in istoria dezvoltarii umane au vizitat Pestera Bolii sau au fost in preajma ei:
Imparatul Iosif al II-lea (1741-1790)
fiul imparatesei Maria Terezza (1717-1780), adept al absolutismului iluminat in spiritul caruia a efectuat numeroase reforme(desfiintarea iobagiei, secularizarea unor averi manastiresti s.a.) in anul 1773 intreprinde prima calatorie in Transilvania (a II-a in 1783) cu scopul de a reorganiza teritoriul de granita intre Transilvania ocupata de Habsburgi si Tara Romaneasca elaborand o lista cu 36 de sate romanesti din sudul comitatului Hunedoara ( Crivadia , Merisor, Banita etc.) pentru realizarea unei fasii compacte de sate garaniceresti plasate pe linia Carpatilor.
Jurnalul calatoriei din 22 mai 1773 consemneaza „Dupa 3 ceasuri de drum calare de la Livadia la Vulcan prin pasul Vulcan, schimba caii, merge 4 ceasuri si jumatate (dus-intors) pe muntii granitei romanesti, schimba caii si continua drumul pe Jiul Transilvan apoi pe valea Banita (Cetatea Bolii-Pestera Jupaneasa), Crivadia revenind pentru popas de noapte la Livadia dupa 15 ceasuri calare .”
De remarcat, mentionarea expresa a pesterii Bolii denumita in jurnal Pestera Jupaneasa dupa numele paraului care o strabate.
Elisee Reclus (1830-1905) , cunoscut geograf francez.
Calatorii indelungate (1852-1858) in Europa si America. Intre anii 1854-1858 a vizitat de mai multe ori Valea Jiului, a cercetat ruinele Cetatii Dacice Banita si pestera, facand o descriere amanuntita a zonei care a fost publicata in monumentala lucrare „Nouvell Geographic Universale”, aparuta intre anii 1875-1894 in 19 volume in Franta.
Emm de Martonne (1873-1955)
Alt renumit geograf francez, profesor universitar la Sorbona, a efectuat intense cercetari de teren in Romania. Intre 1898-1899 prezent in Valea Jiului in bazinul Petrosani, publicand in 1899 lucrarea ” Asupra Evolutiei Vaii Jiului ” sub egida Academiei Franceze de Stiinte. In anul 1919 Academia romana il primeste in randurile ei ca membru de onoare.
Carol Popp de Szathmary (1812-1888)
Pictor, grafician considerat primul fotograf de arta din Romania. In anul `1841 a vizitat cetatea dacica si pestera, realizand si 3 schite, cu imaginile cetatii din acele timpuri.
Jules Verne (1828-1905)
Celebrul scriitor francez, ale carui romane, inafara spiritului de aventura se disting prin dimensiunile vizionare de anticipatie stiintifica si tehnologica . Din cele 63 de romane ale ciclului „Calatorii Extraordinare”, in 5 din ele, actiunea se desfasoara in Romania.
Actiunea din „Castelul din Carpati” se desfasoara in Tara Hategului si Valea Jiului in tinutul celor doua Jiuri iar castelul din povestire se inalta pe o culme singuratica a pasului Vulcan.
Dovezile celor care sustin ca Jules Verne a fost in spatiul Transilvanean unde se desfasoara actiunea romanului, deci si in Valea Jiului, se refera la cunostiintele uimitoare pentru un strain care nu puteau fi asimilate decat daca ar fi calatorit prin acele locuri. Descrierile fidele a cum aratau gospodariile din imaginarul sat Werst, a asezarilor si a drumurilor, a denumirilor lor, folosirea cuvintelor neose romanesti asa cum erau ele pronuntate de localnici (cucuruz, rachiu, mamaliga, catrinta, zmeu, balaur, baraca, etc.) a obiceiurilor si legendelor demonstreaza cunoastera folclorului transilvanean. De luat in considerare corespondenta scriitorului cu Ana Margarete Maderspach localnica a micului castel din Iscroni, numit de localnici „Casa cu Turnuri” situat in apropiere de Petrosani.
Cei care contesta calatoria lui Jules Verne in Transilvania, au ca argument faptul ca nu exista documente scrise sau orice fel de informatii care sa ateste trecerea prin aceste tinuturi.
Dvs. ce credeti? Vizitati aceste meleaguri si lasati imaginatia sa invaluie acest mister.
Erwin Rommel (1891-1944)
Apreciat ca unul dintre cei mai mari lideri militari ai tuturor timpurilor, poreclit si „Vulpea Desertului” urmare a campaniilor militare din nordul Africii si care a facut parte din grupul de conspiratori care a intentionat sa-l inlature pe Hitler. In octombrie 1916, locotenent al companiei II-a din Batalionul Alpin Wurttemberg este adus catre frontul montan din Valea Jiului unde se gaseau trupele germane, in aparare. Parcurge in mars traseul Pui-Baru-Banita-Pestera Bolii, inoptand intr-o scoala parasita din Petrosani.
Neagoe Basarab ( 1512-1521 )
In anul 1520 la MERISOR are loc intalnirea unei comisii mixte in urma intelegerii dintre domnul Tarii Romanesti Neagoe Basarab si voivodul Transilvaniei Ioan Zapoya (1510-1526) cu scopul de a fixa pentru prima data granita intre cele doua teritorii, de la apa Oltului pana la Rusova (Orsova) pe culmea muntilor. Pentru Valea Jiului hotarul trecea pe cumpana apelor, asa ca intreg bazinul Jiurilor ramanea, cel putin in acel moment, Olteniei. Insasi Vama Vulcan se gasea pe piatra Tatarului, cam la 2 km est de Merisor.
Petru de Pereny ( 1502-1548 )
Voivodul Transilvaniei, constrieste in anii 1528-1529, turnul-cetate de paza si observatie de la Crivadia, o constructie circulara, de piatra, pe mai multe nivele, cu un diametru de 13,5m si care strajuia drumul ce intra-iesea din Valea Jiului. „